N-am mai scris de mult, s-au si intamplat multe in ultima vreme. Printre altele am devenit mamica, dar nu despre asta o sa vorbesc in acest articol. Avand in vedere un cumul decent de experienta in fotografie, m-am gandit sa vorbesc un pic despre cum sa transmiteti in fata aparatului.

Stiu ca nu este pentru toata lumea usor sa aibe o deschidere atunci cand este subiectul unei fotografii. Daca ne gandim ca toata lejeritatea de care avem nevoie atunci cand stam in fata camerei vine din interior, ne dam seama ca vine un moment in viata cand trebuie sa stam de vorba cu noi. Sa stam de vorba despre cum sa ne depasim limitele, despre cum sa ne adunam toate gandurile pentru a le indrepta in directia in care trebuie. In momentul in care ajungem sa ne depasim acele limite, totul este posibil. Drumurile ni se deschid si nu trebuie decat sa pasim inainte mandri si increzatori. Cam acelas lucru se intampla si cand purtam o tinuta in fata aparatului. Trebuie sa ne depasim limitele, sa ne deschidem, sa invatam sa ne acceptam si sa ne iubim asa cum suntem. O postura este intotdeauna conturata de o atitudine. Daca de exemplu stim sa purtam o tinuta, atunci ne vom simti bine si ne va sta bine in acea tinuta. Diferenta dintre viata noastra si ce vede camera este ca, in viata reala transmitem influentati de circumstantele in care ne aflam, iar in fata camerei ne putem alege sa transmitem ceea ce vrem sa imortalizam. Pentru asta avem nevoie de un singur element foarte important: Curajul!

Din punctul meu de vedere curajul este primul avantaj care creeaza un inceput al creativitatii noastre. Este important sa ai curajul de a fi diferit, indiferent de ceea ce faci. Este important sa uiti de frica reactiilor si sa tii minte ca atata timp cat ai propriul stil si te simti bine in pielea ta, vei transmite mai departe acelas lucru celor care te privesc.

Ar trebui sa fim mai recunoscatori pentru ceea ce avem inainte sa ne dorim mai mult sau ne plangem ca nu avem, dar pana la urma suntem oameni siĀ  este normal sa ne dorim mai mult. Nu cred ca exista om care sa nu isi doreasca mai mult decat are, cel putin la un moment dat. Atata timp cat suntem recunoscatori pentru ceea ce avem deja, aceasta dorinta fiind transformata intr-o ambitie si nu o nemultumire, atunci cred ca suntem pe drumul cel bun. Noi nu ne prea dam seama despre cum stau lucrurile defapt, sau ca lucrurile pot sta diferit datorita noua. Fiecare circumstanta in care ne aflam,placuta sau nu, este creatia noastra. Poate ar trebui sa credem mai mult in destin, in oranduirea lucrurilor sau a faptelor. Faptele ne definesc si cand suntem nemultumiti de ceea ce este, vom ajunge dezamagiti si de ceea ce va fi.

“Norocul si-l face omul cu mana lui”. Este o zicala cat se poate de adevarata, testata si tocmai de aceea imi face placere sa iti dau un sfat chiar daca poate nu este cerut. Fiti deschisi, fiti buni cu ceilalti, luptati pentru ceea ce vreti sa deveniti, pentru ceea ce vreti sa transmiteti si in loc sa va suparati ca sunteti prea “scunzi”cand visurile se afla la inaltime, mai bine cautati o treapta care sa va ridice la ele.

“Nimic nu il poate opri pe omul cu o atitudine mentala corecta sa isi indeplineasca scopul”. La fel cum “nimic din lumea aceasta nu il poate ajuta pe omul care are o atitudine gresita.” Tomas Jefferson